|
|
tiziano.rossi@libero.it - Home Page: www.lagrandegioiosa.it
|
Non c’è cosa che tenga! I "ditti" a Gioiosa sono sacri, saggi, indiscutibili; sono come un libro di scuola; contengono l’antica sapienza, il cuore, la voce, la saggezza dei nostri antenati; ci tramandano pensieri, emozioni, stati di animo, intelligenza e cultura della gente del popolo. I proverbi sono, infatti, composti dal popolo e sono rivolti al popolo. Esprimono ciò che di più intimo contiene l’animo di un “paese”. Sono “voci” che si tramandano di generazione in generazione, camminano nei ricordi delle persone, divengono genuina espressione del cuore popolare e aiutano a conoscere le aspirazioni, le gioie, i dolori delle persone di una volta. Racchiudono i sentimenti più intimi e più naturali dello affetto, dell’amicizia, della famiglia; e le parole vibrano tra le rime come un antico richiamo che scuote l’anima e spinge la fantasia a sognare tra il buio di un passato dove il vivere quotidiano era una realtà densa d'amore. Affido alla cortesia dei miei paesani sparsi nel mondo la saggezza antica dei proverbi raccolti in questa pagina, con la speranza che ciò possa servire a tenere eternamente in vita l'amore per la nostra Gioiosa.
|
|
A
A ttemp'a ttempu la stuppa si fila
Amuri, bellizzi e dinari,
'A fímmana mala si canusc'i l'occhj
Aundi pari ca lu lardu spandi
Ammazzàsti 'u porceju e ti chjudisti
'A morti non si spagna d'u médicu.
Amara 'a fímmana maritata,
A ccasa 'i forgiaru spit'i lignu.
'A ruta, setti mali astuta.
'A cuda è dur'a scorciari.
Ammuccia, cumpari, ca tuttu pari.
Ama cori gentili e perdi l'anni, ma ch'i villani non fari disegni.
A ll'omu d'oru non ci dari fidi e nn'o cridiri mancu s'iju giura.
'A mala crijanza è comu la gramigna: a scippi, jetta, ma non si sdirregna.
'A bbona palora paga menzu debitu.
A quand'a quandu mi misi 'm'u straju a mmoju ca mi catti lu ciliju!
'A fimmana ch'annàca l'anca si pputtana non è, pocu 'nci manca.
Amaru cu' di tia si 'nd'alluntana: faci 'na vita povara e mischina!
A llumi di candila, non scigghjiri né zzita e né tila.
'A fímmana è comu 'a gatta, cchjù a llisci e cchjù s'acquatta.
Aùndi nonci su' figghj, non jìri pe sordi o pe cunsigghji.
'A dominica d'i parenti, amar'a casa chi non havi nenti.
'A bella non è bella si n'aggrazia, cà di la grazia veni la bellezza.
Avogghja mu ndi menti acqua gugghjuta, c'a cìnnari fa janca la vucata.
B
Benidici e benidicimu, menu simu e megghju stacimu.
Beniditta chija pasta chi ddi vénnari si 'mpasta; maliditta chija trizza chi ddi vénnari si 'ntrizza.
Barva hjuruta teni car'a zzita.
Bussa c'u pedi a lu teatru e vi' ca lu 'mpresariu lapri viatu.
Bbona venuta mo chi mi venisti, a casa era vacanta e mo a linchisti.
C
Cu' ti lu dissi a ttia 'm'u ti mariti, si li sapivi i peni chi 'nd'o pati!
Cu' vaj a' fera e nond'havi tarì, leva 'na pena e pporta vintitrì.
Cu' non trovau li pecur'a chist'ura perdíu la lana e la pettinatura.
Cu' non si raspa cu li mani soi 'a mangiasumi nonci passa mai.
Cu' si lu siminàu 'm'u si lu meti, cu' no 'm'u si lu scippa comu poti.
Campa, cavaju meu ca l'erba crisci, campa sumeri meu ca maju veni.
Ch'i dinari e c'a 'micizia 'nci rupp'u culu d'a giustizia.
Cu' no 'nd'havi focu no nd'havi locu.
Cu' 'i ddu' rrami vol'u s'acchjappa, una 'nci a fuj e ll'atta 'nci a scappa.
Cu' tanta cumpagnia, cu' dormi sulu, cu' tanta tila e ccu' senza cammisa.
Cu' futti e cu non futti, 'u Signuri perdun'a tutti!
Cu' si voli 'nimicari: 'u duna cunsigghj e 'u mpresta dinari.
C'u pocu si campa, c'u nenti si mori.
Cu' amministra, amminestra.
Cu' serpi nesci, serpi mori.
Cu' si guardàu, si sarvàu.
Cu''mbrogghja, resta 'mbrogghjàtu.
Cu' joca sulu no 'm perdi mai.
Caca cchjù 'nu voi ca centu lindiuni.
Cazzu arrittatu non guarda parentatu.
Cu pprèviti, monaci e sbirri non pigghjar'amicizia ca sgarri.
Cu' 'nd'hav'a corda, lig'o porcu.
Cu' vaj'a funtana si vagna.
Cu' pecura si fa, lupu s'a mangia.
Cu' mangia pani faci mujíchi.
Cu' venn'arredi, cunta i pedati.
Cu' min'o primu, mina ddu' voti.
Cu' ammazza cani e gatti sett'anni c'a sorti cumbatti.
Cu' di li festi vaj 'm'u travagghja, l'anima peri e lla faticgha squagghja.
Cu' dassa 'a vecchja p'a nova, sapi chi dassa e non sapi chi trova.
Chjàcchjari e tabbaccheri 'i lignu, ô Bancu 'i Napuli m'i 'mpignu.
Casa quant'u po' stari e vigna quant'u po' zzappari.
Cu' amici e ccu' parenti, 'n'accattàri e no 'm bindiri nenti.
Cu' d'u vecchju si 'nnamura prestu si ciangi la sbentura.
Cu' pati p'amuri non senti doluri.
Cu' 'nd'havi aviri non poti dormiri.
Cola, tu 'nd'ha' lu nomi di lu lupu, 'na ura chi n'arròbbi si' perdùtu.
Cu' no' mangia ca no' nd'havi pani e ccu' dijùna pe' divozioni.
D
Dev'esseri di Patti la pignata m'u veni la minestra sapurita.
Ddiu 'u 'ndi libara d'a mala vicina, ch'è fattu com'o diavulu 'm perzuna.
Dinnu ca l'erbi non ennu nenti: ennu 'u riparu d'a povara ggenti!
Diu 'm'u ti libara d'i fímman'a seggia e di l'omini o' tagghju!
D'i forasteri tágghianc'i pedi, d'i paisani pedi e mmani.
E
E' megghj 'na vota sula arrussicari e nno centu voti 'ngialliniri.
E' megghju cu 'nu giuvani godiri, ca cu 'nu vecchju cuntari dinari.
E' megghju mámmita 'u ti ciangi, ca lu suli di marzu 'm'u ti tingi.
E' mmegghju 'n'amicu 'nt'a chjazza ca centu ducati 'nt'a bbúggia.
F
Chiju chi ffaci la vecchj'a 'na simana si lu futti di pipi a 'na matina.
Fíciaru paci li cani e li lupi: povari pecurej e affritti crapi!
Frevaru curtu e amaru, scorcia i vecchji o' focularu.
Fammenta campu potiti sartari, doppu chi moru nd'aviti a fatigari.
G
Guardati 'e l'aspidu 'i muntagna e d'a vipera siccagna.
Grecali e levanti, acqua d'arrètu e acqua davanti.
Guárdati d'u póvar'arriccutu e no d'u riccu 'mpovarutu.
I
I mappini diventaru tuvagghj e i tuvagghj diventaru mappini.
'I Pasca non pigghjari mugghjèri e di maju n'accattàri sumeri.
'I vénnari e d'i marti non si spusa e non si parti.
'I chiju chi bbidi, pocu cridi; 'i chiju chi senti, non cridiri nenti.
I parenti su' com'e scarpi: cchjù sunnu stritti cchjù ciúncanu.
I parenti sunn'i denti.
I parenti d'u maritu sunnu serpi d'u cannitu; i parenti d'a mugghjeri sunnu duci com'o meli.
I guai d'a pignata i sapi 'a cucchjàra ch'i míscita.
'I Santa Bibbiana chjovi 'nu misi e 'na simana.
J
Jennaru siccu, massaru riccu; jennaru vagnatu, massaru rovinatu.
Jìdita longhi e mani fini, i volarríanu puru i rigini.
L
L'amici novi su' bell'a vidiri, ma i vecchj non si ponn'abbandunari.
La malasorti mia parzi di tandu, 'i quandu mama mi mis'a 'stu mundu.
La brutta, quand'è brutta di natura, avogghja pemm'u faci strica e lava.
Li ver'amici e lli veri parenti su' com'i tiruliji cu ll'ali janchi.
Lussu e mussu, arrassusía! portanu 'a casa a' pezzenteria.
L'acqua curri aundi 'nc'è pendenza; 'a 'muri curri aundi 'nc'è spiranza.
L'amuri è fattu com'a 'nu citrolu: cumincia duci e finisci c'amaru.
M
Megghju 'nu maritu povareèju ca 'nu gazzu 'mperaturi.
Megghju 'nu marg'aggiustamentu ca 'nu grassu liticari!
M'avantu e m'avant'eu, bellu ciucciu chi sugn'eu.
|
|
tiziano.rossi@libero.it - Home Page: www.lagrandegioiosa.it